Ca în fiecare dimineață, Diana se îmbracă în camera ei pentru a merge la bucătărie să ia micul dejun. Privind spre fereastră fetita văzu ca afară este vreme urâtă. Cerul este acoperit de nori și plouă.
- Ba nu, aia nu este ploaie! spuse Diana. Sunt fulgi de zăpadă, ninge!
Țopăind de bucurie Diana ieși din cameră.
- Mami, mami, afară ninge, am văzut fulgii de zăpadă pe geam.
- Da, spuse mama, a nins toată noaptea. O sa vezi ca s-a așezat zăpadă și poți merge la săniuș.
În timp ce Diana și mama vorbeau în bucătărie intra tata care era plin de zăpadă.
- Tati, ninge, am văzut fulgii.
Râzând tata o ridica pe Diana în brate și o duse la fereastra:
- Uite alții aici. Poți sa vezi cum cad, dar nu or sa se așeze pe geam.
- De ce?
- Pai, pentru ca fulgii de zăpadă sunt de fapt picături de ploaie ce s-au transformat în zăpadă datorita aerului rece. Și cum geamul nostru este cald, deoarece am făcut cald în casă aceștia se topesc.
- Dar.. atunci cum s-a format zăpadă de afara?
- Deoarece s-au adunat multi fulgi, pentru ca a nins toată noaptea, și cum pământul era rece, pentru ca a fost frig au format o pătură de zăpadă.
- Mami, pot sa ies afara sa ma joc cu zăpadă?
- Sigur ca poți dar sa te îmbraci gros. Este frig afară și zăpada este rece.
- Dacă îți iei căciula, mănușile și fularul putem merge sa ne dam cu sania, spuse tata. Și poți încerca să prinzi câțiva fulgi. Poate facem și un om de zăpadă?
- Ura, îmi plac foarte mult fulgii de zăpadă deoarece pot sa ma dau cu sania și să fac oameni de zăpadă! spuse fetita și ieși pe ușă punându-și mănușile, căciula și fularul.
No comments:
Post a Comment