Mergând pe cărarea pe care le-a arătat-o delfinul, cei trei ajunseră la o căsuță mică ce părea a fi făcută din turtă dulce. În fața căsuței stătea un bătrân ce fuma dintr-o pipă.
Când îi văzu pe cei trei spuse:
- În sfârșit, ați ajuns. Vă aștept încă de azi dimineață. Hai odată, intrați în casă. Nu avem toată ziua la dispoziție.
Crista și însoțitorii ei se priviră mirați dar îl urmară în casă. Aici văzură pe un mare pat așezate cele trei păsări ce le-au atacat corabia.
Urmărind privirea lor bătrânul spuse.
- A, da, ei sunt prietenii mei, care v-au ajutat să ajungeți aici.
Furioasă, Crista se uită către păsări și apoi către bătrân și spuse:
- Unde este echipajul meu?
- Este bine, spuse bătrânul zâmbind. Nu trebuie să îți faci griji. Îi vei reîntâlni în curând. Acum, important este să mergi mai departe.
- Dar cum, întrebă Crista, fără echipaj corabia nu mai e bună de nimic.
- Cine a spus ceva de corabie? Veți merge în partea de sud a insulei și acolo veți primi ajutor. Dar ține minte, prințesă, numai o inimă curajoasă și sinceră te va ajuta să mergi mai departe. Ai mare grijă cum alegi.
Spunând acestea bătrânul îi scoase pe ușă și cu un baston aflat lângă aceasta le arătă un drum ce trecea prin spatele colibei.
-Pe aici trebuie să o luați. Să nu vă abateți de la drum.
Zicând aceasta se întoarse și intră în casă, iar Crista și însoțitorii ei porniră iar la drum.
No comments:
Post a Comment